Jocurile de masă - generația 40+

Dacă ajungi cu copilul în orice librărie oricât de micuță sau orice magazin de jucării, vei găsi extrem de multe jocuri de masă sau jocuri de familie, nu contează cum preferi să le numești.

Oferta azi este extrem de mare, complexă și, uneori, complicată, așa că, atunci când vrei să cumperi un joc trebuie ca înainte să studiezi cu atenție pe internet dacă nu vrei să se pună copilul sau chiar toată familia pe căscat. Nu de alta, dar există riscul să îi ia somnul până reușești tu să descifrezi regulile jocului.

Pe vremea noastră (generația 40+) parcă totul era mai simplu, iar jocurile mai puține și mai frumoase. E drept, sunt subiectivă, dar așa ni se părea nouă atunci, când eram mici și entuziasmați de tot ce era nou, mai ales că nu aveam prea multe opțiuni de distracție.

Astăzi mi-am amintit ce jocuri jucam noi atunci. Bineînțeles, primul la care m-am gândit a fost remi. Îl jucam cel mai mult cu familia, dar chiar și în scara blocului cu vecinii și prietenii. Apoi, dacă chiar aveai mai mult timp și un adult prin preajmă, jucai șah. Tare mândri eram când reușeam să învingem vreun specialist în șah, mai ales că, de cele mai multe ori, era mai mare decât noi.

Nu cred că există persoană din generația 40+ care să nu își amintească de bețișoarele de la Marocco sau de cărțile de joc Păcălici.

Piticot și Nu te supăra frate erau iar 2 jocuri foarte îndrăgite, pe care le găsești ușor și azi în librării și în casa multor familii. Åži copiii mei au jucat Păcălici și Nu te supăra frate când erau mici. Pe atunci, le-a plăcut foarte mult, pe parcurs, e drept, au fost “furați” de alte tipuri de jocuri.

Îmi amintesc și de un domino vechi din lemn pe care îl “exploatasem” așa mult încât unele piese chiar se pierduseră. Cum românul nu duce lipsă de îndemânare și imaginație, tata făcuse altele din bucăți de lemn tocmai pentru a completa jocul copiilor.

Acum câteva luni, într-o vizită la soacra mea am găsit și biluțele de la un șah vechi chinezesc. Å¢intar nu aveam, dar îl desenam pe hârtie și jucam cu boabe de fasole sau porumb.

Mai târziu, aproape de adolescența mea (adică undeva la finalul anilor ‘80) tata ne-a cumpărat Scrabble. Tare mult l-am mai îndrăgit și pe el, mai ales că apucam să jucăm toți 4.

Când eu am devenit la rândul meu părinte, am jucat cu copiii mei tot felul de jocuri. În primul rând remi – avem un set cu piese de lemn în celebra cutie de lemn, avem remi cu piese de plastic în cutie de carton, remi în format foarte mic pe care îl luăm la picnic. Apoi, Monopoly am jucat în multe seri cu copiii mei, iar când călătorim cu mașina copiii joacă yams.

Îmi pare rău că nu am păstrat aceste jocuri și nu am poze cu ele, dar am găsit aici cărțile de joc de la Păcălici, să vedeți ce frumoase erau.

Dacă faci parte din generația 40+ sau măcar din întâmplare ai jucat aceste jocuri , lasă-mi un comentariu în rubrica de mai jos și spune-mi ce amintiri îți stârnesc aceste modalități de distracție clasice, dar care, cumva, reușeau să ne unească mult mai mult decât o fac, poate, jocurile moderne de astăzi.

Dacă nu ai chef să comentezi, hai să joci remi online pe tablă cu calculatorul!  Acum îl avem și online și nici măcar nu ai nevoie de o parteneră de joc reală! Calculatorul (experta noastră, Jolie) joacă un remi pe tablă de calitate, însă asta nu înseamnă că nu o poți bate! :)

A fost de ajutor?